- a pune botul
- to pout, to sulkto be in the pouts / the sulks.
Română-Engleză dicționar expresii. 2013.
a pune botul
Look at other dictionaries:
pune — PÚNE, pun, vb. III. A aşeza, a instala, a plasa într un loc. ♢ expr. A pune foc = a) a incendia; b) fig. a înrăutăţi situaţia. A pune (ceva) la foc = a expune (ceva) acţiunii focului (pentru a fierbe, a găti etc.). A pune (cuiva ceva) la picioare … Dicționar Român
drâmbă — DRÂMBĂ, drâmbe, s.f. Mic instrument muzical alcătuit dintr un arc de fier prevăzut cu o lamă mobilă elastică de oţel şi care, fiind proptit de dinţi şi făcând să vibreze lama cu degetul, produce un sunet monoton, modulat prin mişcarea buzelor;… … Dicționar Român
bot — BOT, boturi, s.n. 1. Partea anterioară a capului unor mamifere, cuprinzând gura (şi nasul). ♢ expr. A bea la botul calului = a bea încă un pahar, în picioare, la plecare; a bea ceva la repezeală. A fi (sau a pune pe cineva) cu botul pe labe = a… … Dicționar Român
cap — CAP1, (I, III) capete, s.n., (II) capi, s.m. I. s.n. 1. Extremitatea superioară a corpului omenesc sau cea anterioară a animalelor, unde se află creierul, principalele organe de simţ şi orificiul bucal. ♢ loc. adv. Din cap până n picioare = de… … Dicționar Român
ragilă — RÁGILĂ, ragile, s.f. 1. Instrument format dintr o scândură în care sunt înfipţi dinţi de fier şi prin care se trage cânepa sau inul meliţat, ca să se aleagă partea cea mai fină. 2. Zgardă cu ţepi de fier care se pune la gâtul câinilor ciobăneşti… … Dicționar Român
cârn — CÂRN, Ă, cârni, e, adj. 1. (Despre nas, rar despre bot) Mic, scurt şi cu vârful ridicat puţin în sus. ♦ (Despre oameni, rar despre animale; adesea substantivat) Care are nasul sau botul cârn (1). 2. fig. (Despre obiecte) Cu vârful strâmbat,… … Dicționar Român
hobot — HÓBOT, hobote, s.n. (reg.) Basma purtată de mireasă; văl de mireasă. – Din sl. hobotŭ. Trimis de gall, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 HÓBOT s. v. cruce, feregea, văl, voal. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime hóbot s. n … Dicționar Român
piuit — PIUÍT s.n. Faptul de a piui. 1. Strigăt caracteristic scos de păsări, mai ales de puii acestora; piuitură (1). ♢ expr. A i pieri (cuiva) piuitul = a i pieri cuiva pofta de vorbă; a şi pierde curajul (de uimire, de spaimă etc.). A i lua (sau a… … Dicționar Român
suge — SÚGE, sug, vb. III. tranz. 1. A trage cu gura sau cu botul laptele din sân, din ţâţă. ♢ expr. A suge (ceva) o dată (sau împreună) cu laptele mamei = a dobândi o deprindere din cea mai fragedă copilărie. A şi suge de sub unghii = A fi foarte… … Dicționar Român
şargă — ŞÁRGĂ s. v. dungă, linie, pată, vargă. Trimis de siveco, 13.09.2007. Sursa: Sinonime şárgă1, şărgi, s.f. (reg.) 1. dungă; pată. 2. cicatrice (în forma unei linii). Trimis de blaurb, 02.02.2007. Sursa: DAR şárgă2, şărgi, s.f. (reg … Dicționar Român
